Cum pot studenţii şi IMM-urile să lucreze împreună la creşterea economică a Europei? Un număr de IMM-uri cunosc încetinirea economică din Europa în multe feluri, nu în ultimul rând prin dificultatea de a atrage vânzări şi de a genera oportunităţile de afaceri. Pe de altă parte, există de asemenea un număr din ce în ce mai mare de absolvenţi sau studenţi care au dificultăţi în găsirea de locuri de muncă, din cauza aceloraşi dificultăţi economice. Esenţa proiectului Passport to Trade 2.0 se bazează pe relaţiile dintre studenţi şi IMM-uri şi pe oportunităţile prezentate de creştere a numărului de plasamente pentru studenţi şi internship, ceea ce dă IMM-urilor resursele adăugate necesare pentru a îşi creşte oportunităţile de afaceri şi câştigul studenţilor prin învăţarea eticii muncii şi obţinerea de experienţe vitale pentru carierele lor viitoare.
Un atelier Passport to Trade 2.0 dedicat temei Studenţi şi IMM-uri colaborând pentru beneficiul Europei a avut loc pe 11 aprilie 2013 la Universitatea Valahia din Târgovişte, în România.
La atelier au participat studenţi de la Universitatea Valahia din Târgovişte, Facultatea de Stiinţe Economice, de la studii de licenţă, masterat şi doctorat, şi oameni de afaceri din Judeţul Dâmboviţa.
Din agenda atelierului au făcut parte următoarele prezentări:
- Cum pot folosi studenţii website-ul proiectului pentru a găsi informaţii despre alte tări europene pentru a studia şi a face practică. Acest aspect a fost prezentat de Milanka Dimitrova Slavova, Technology Development and Innovation – TDI Ltd, Bulgaria.
- Social media – un instrument util pentru studenţi şi IMM-uri. Prezentare realizată de Aleksej Heinze, Salford Business School, University of Salford, United Kingdom.
- P2T2.0 – prezentarea proiectului şi a conţinutului site-ului – prezentare realizată de Verena Hausmann, de la Institutul pentru Cercetarea Sistemelor de Informaţii de la Universitatea din Koblenz-Landau, Germania.
Milanka Slavova a discutat importanţa înţelegerii diferenţei culturale atunci când este vorba de afaceri internaţionale. Acest lucru a fost subliniat în mod deosebit cu exemple de campanii virale de marketing pe baze culturale, după cum a arătat studiul de caz cu privire la ROM-ul american dîn România:
Studiu de caz despre ROMul American https://www.youtube.com/watch?v=Tt9NBtW4sbA
În acest caz, valorile culturale erau activate printr-o campanie de marketing care permitea unui brand să se re-energizeze devenind controversat. Acest lucru a fost realizat cu un număr de alte referinţe culturale, precum brandul Athenos.
Studiul de caz despre Athenos https://www.youtube.com/watch?v=IrXoAbUlVI0
Deşi ele nu sunt IMM-uri, cele două ilustrează modul în care se poate realiza o campanie virală benefică pentru o afacere prin intermediul mediilor de socializare.
Aleksej Heinze provoacă publicul ca să determine comentarii şi discuţii perspicace cu privire la punctele lor de vedere referitoare la aplicarea mediilor de socializare în afaceri şi pentru creare a unui profil unic pentru fiecare student (student branding). Cei care au participat cel mai activ la discuţie şi au dat cele mai complete răspunsuri la întrebări au fost recompensaţi fiecare cu un tricou Salford Business School. Felicitări câştigătorilor de premii – tricouri: Tudorache Ana-Maria, doctorand la Management; Nuţă Flavia, studentă la master în domeniul Managementul întreprinderii, şi Apostolov Kiril, student la Finanţe.
Studenţii au descoperit cum se flosesc mijloacele de socializare şi importanţa crescândă a branding-ului personal (a creării unui profil personal individualizat) şi au aflat cum pot avea mijloacele de socializare atât roluri pozitive, cât şi negative în viitoarele lor cariere. În special, discuţia s-a referit la unele dintre prototipurile produse pentru site-ul proiectului Passport to Trade 2.0.
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=sPyh8cTNkU4
Verena Hausman a evidenţiat rolul crescând al mijloacelor de socializare pentru marketing în comerţul internaţional, ca oportunităţi de a face reclamă pentru locuri de muncă şi de a identifica oportunităţi de plasament pentru studenţi, de a împărtăşi informaţii utile şi aşa mai departe. Prin discuţii s-a subliniat modul în care studenţii şi reprezentaţii IMM-urilor pot afla informaţii despre ţara în care plănuiesc să se ducă, ca aspect de schimb cultural, dar şi ca instrument de depăşire a barierelor comportamentale.